buccinator
/buk.ʧi.na'tor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din franceză buccinateur.
Definiții
- mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | buccinator | buccinatori |
| genitiv-dativ | buccinatorului | buccinatorilor |
| vocativ | buccinatorule | buccinatorilor |
| articulat | buccinatorul | buccinatorii |
buccinatorul
/buk.ʧi.naˈto.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din buccinator.
Definiții
- forma de singular articulat pentru buccinator.