buccinator
/buk.ʧi.na'tor/Etimologie
Din franceză buccinateur.
Definiții
- mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | buccinator | buccinatori |
| genitiv-dativ | buccinatorului | buccinatorilor |
| vocativ | buccinatorule | buccinatorilor |
| articulat | buccinatorul | buccinatorii |