← înapoi la căutare

bubericul

/bu.beˈri.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din buberic.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru buberic.

buberic

/bu'be.rik/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din bulgară бъбрек (bǎbrek) („rinichi”) < turcă böbrek.

Definiții

  1. (bot.) (Scrophularia nodosa) plantă erbacee cu rizom noduros, cu frunze dințate și cu flori brune sau verzi-măslinii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbubericbuberici
genitiv-dativbubericuluibubericilor
vocativbubericulebubericilor
articulatbubericulbubericii

Sinonime: (bot.) (rar) scrofulare, (reg.) brâncă, poală, frunză-de-bubă-rea, iarbă-neagră, urzică-neagră

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică