← înapoi la căutare

brădățelul

/brə.dəˈʦe.lul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din brădățel.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru brădățel.

brădățel

/brə.də'ʦel/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din brădet + sufixul -el.

Definiții

  1. (reg.) brădet mic, tânăr.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbrădățelbrădățele
genitiv-dativbrădățeluluibrădățelelor
vocativbrădățelulebrădățelelor
articulatbrădățelulbrădățelele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică