brânișor
/brɨ.ni'ʃor/Etimologie
Din brână + sufixul -ișor.
Definiții
- (reg.) brâuleț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | brânișor | brânișoare |
| genitiv-dativ | brânișorului | brânișoarelor |
| vocativ | brânișorule | brânișoarelor |
| articulat | brânișorul | brânișoarele |