← înapoi la căutare

bruftuire

/bruf.tuˈi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a bruftui.

Definiții

  1. (reg. și fam.) acțiunea de a bruftui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbruftuirebruftuiri
genitiv-dativbruftuiriibruftuirilor
vocativbruftuirebruftuirilor
articulatbruftuireabruftuirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică