bruftui
/bruf.tu'i/Etimologie
Din bruft + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) (reg.) a pune cu mistria pe perete un strat de bruft.
- (v.tranz.) (fig.) (fam.) a brusca pe cineva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bruftuea | bruftueau |
Din bruft + sufixul -ui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bruftuea | bruftueau |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică