← înapoi la căutare

briliantul

/bri.liˈan.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din briliant.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru briliant.

briliant

/bri.li'ant/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză brillant.

Definiții

  1. diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră prețioasă, montat în bijuterii.
  2. numele celui mai mic corp de literă tipografică.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbriliantbriliante
genitiv-dativbriliantuluibriliantelor
vocativbriliantulebriliantelor
articulatbriliantulbriliantele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică