brigantină
/bri.gan'ti.nə/Etimologie
Din franceză brigantin(e).
Definiții
- navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge.
- pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | brigantină | brigantine |
| genitiv-dativ | brigantinei | brigantinelor |
| vocativ | brigantină | brigantinelor |
| articulat | brigantina | brigantinele |