← înapoi la căutare

brigandaj

/bri.gan'daʒ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză brigandage.

Definiții

  1. (franțuzism) tâlhărie la drumul mare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbrigandajbrigandaje
genitiv-dativbrigandajuluibrigandajelor
vocativbrigandajulebrigandajelor
articulatbrigandajulbrigandajele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică