bricul
/ˈbri.kul/Etimologie
Din bric.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bric.
Din bric.
Din franceză brick.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bric | bricuri |
| genitiv-dativ | bricului | bricurilor |
| vocativ | bricule | bricurilor |
| articulat | bricul | bricurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică