brichetare
/bri.ke'ta.re/Etimologie
Din a bricheta.
Definiții
- acțiunea de a bricheta; brichetaj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | brichetare | brichetări |
| genitiv-dativ | brichetării | brichetărilor |
| vocativ | brichetare | brichetărilor |
| articulat | brichetarea | brichetările |