breșă
/'bre.ʃə/Etimologie
Din franceză brèche.
Definiții
- culoar în barajele sau în obstacolele construite de inamic, în scopul trecerii trupelor.
- spărtură în zidul unei fortificații; străpungere făcută în dispozitivul de luptă al inamicului.
- spărtură într-un gard, într-un zid, într-o îndiguire etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | breșă | breșe |
| genitiv-dativ | breșei | breșelor |
| vocativ | breșă | breșelor |
| articulat | breșa | breșele |