bretonă
/bre'to.nə/Etimologie
Din breton.
Definiții
- persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne (Franța), descendentă a vechilor celți.
- limbă celtică vorbită de bretoni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bretonă | bretone |
| genitiv-dativ | bretonei | bretonelor |
| vocativ | bretono | bretonelor |
| articulat | bretona | bretonele |