breslaș
/bres'laʃ/Etimologie
Din breaslă + sufixul -aș.
Definiții
- membru al unei bresle.
- (înv. și reg.) meseriaș; (p.ext.) slujbaș.
- (înv.) soldat care făcea parte dintr-o breaslă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | breslaș | breslași |
| genitiv-dativ | breslașului | breslașilor |
| vocativ | breslașule | breslașilor |
| articulat | breslașul | breslașii |