brădișor
/brə.di'ʃor/Etimologie
Din brad + sufixul -ișor.
Definiții
- (bot.) brăduț.
- (bot.) (Lycopodium selago sau Huperzia selago) nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | brădișor | brădișori |
| genitiv-dativ | brădișorului | brădișorilor |
| vocativ | brădișorule | brădișorilor |
| articulat | brădișorul | brădișorii |
Sinonime: 1: (bot.) brăduț, 2: (bot.) cornișor, pedicuță, (reg.) struțușor