brăcui
/brə.ku'i/Etimologie
Din brac + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) (reg.) a alege bracurile; a da deoparte ceea ce este nefolosit.
- (v.tranz.) a lăsa numai bracurile, alegând tot ce a fost mai bun; (p.ext.) a răvăși, a deteriora.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | brăcuea | brăcueau |