botanică
/boˈta.ni.kə/Etimologie
Din franceză botanique < greacă antică βοτανική (botanikí).
Definiții
- (bot.) știință care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării plantelor, al originii și evoluției lor etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | botanică | — |
| genitiv-dativ | botanicii | — |
| vocativ | botanică, botanico | — |
| articulat | botanica | — |
Sinonime: (bot.) (rar) fitologie