bop
/bop/Etimologie
Împrumutat din engleză bop.
Definiții
- (muz.) stil în jazz caracterizat prin folosirea armoniilor cromatice și disonante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bop | — |
| genitiv-dativ | bopului | — |
| articulat | bopul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică