bonzai
/bonˈzaj/Etimologie
Din franceză bonsaï < japoneză 盆栽 (ぼんさい, bonsai).
Definiții
- arbore pitic, plantat în ghiveci.
- arta cultivării și creșterii arbuștilor pitici în China și Japonia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bonzai | — |
| genitiv-dativ | bonzaiului | — |
| articulat | bonzaiul | — |