bonjurist
/bon.ʒu'rist/Etimologie
Din bonjur + sufixul -ist.
Definiții
- nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bonjurist | bonjuriști |
| genitiv-dativ | bonjuristului | bonjuriștilor |
| vocativ | bonjuristule | bonjuriștilor |
| articulat | bonjuristul | bonjuriștii |