verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză bombarder.
Definiții
- (v.tranz.) a arunca un proiectil (exploziv) asupra unei ținte, a trage cu tunul într-un obiectiv.
- (v.tranz.) a proiecta particule elementare (neutroni, protoni etc.) asupra unor nuclee atomice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bombarda | bombardau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză bombarde.
Definiții
- mașină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani sau alte proiectile grele asupra fortificațiilor.
- tun de calibru mare; balimez.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bombardă | bombarde |
| genitiv-dativ | bombardei | bombardelor |
| vocativ | bombardă | bombardelor |
| articulat | bombarda | bombardele |