bodârlăul
/bo.dɨrˈlə.ul/Etimologie
Din bodârlău.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bodârlău.
Din bodârlău.
Origine incertă, probabil expresivă. Din maghiară bujdorló, după Drăganu, Dacor., 334; formă care ar justifica fonetismul român, din maghiară bukdar („cufundar”), derivare de la bukdolni („a se cufunda”) (cf., Cihac, II, 483 și DAR).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bodârlău | bodârlăi |
| genitiv-dativ | bodârlăului | bodârlăilor |
| vocativ | bodârlăule | bodârlăilor |
| articulat | bodârlăul | bodârlăii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică