bobinator
/bo.bi.na'tor/Etimologie
Din a bobina + sufixul -tor (după franceză bobineur).
Definiții
- persoană care are profesiunea de a construi și a repara bobine de mașini electrice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bobinator | bobinatori |
| genitiv-dativ | bobinatorului | bobinatorilor |
| vocativ | bobinatorule | bobinatorilor |
| articulat | bobinatorul | bobinatorii |