← înapoi la căutare

bloca

/blo'ka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză bloquer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a izola un oraș, un port sau un stat prin blocadă.
  2. a închide o arteră de circulație; a împiedica circulația vehiculelor sau a persoanelor.
  3. (v.tranz. și refl.) a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze (fixându-se sau imobilizându-se) într-o poziție dată.
  4. a interzice în mod legal folosirea unor produse, a unor fonduri etc.
  5. (sport) a efectua un blocaj.

Exemple

  • Zăpada blochează drumul.

Declinare

CazSingularPlural
verbblocablocau

Sinonime: 1, 2: astupa, bara, închide, 3: gripa

Antonime: debloca

bloc

/blok/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză bloc și germană Blockhaus (3).

Definiții

  1. bucată mare dintr-o materie solidă și grea, masă solidă dintr-o singură bucată.
  2. ansamblu de elemente grupate, care formează un tot omogen.
  3. clădire mare cu multe etaje.
  4. alianță, înțelegere (între state, partide, grupări etc.) pentru realizarea unor scopuri comune.

Exemple

  • Un imens bloc de stâncă.
  • Un bloc cu 10 etaje.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativblocblocuri
genitiv-dativbloculuiblocurilor
vocativbloculeblocurilor
articulatbloculblocurile

Sinonime: 1, 2: masă, 3: (rar) blochaus

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică