← înapoi la căutare

blindajul

/blinˈda.ʒul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din blindaj.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru blindaj.

blindaj

/blin'daʒ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză blindage.

Definiții

  1. înveliș protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc.
  2. înveliș metalic al proiectilelor de pușcă și de pistol.
  3. înveliș metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de celelalte organe dintr-un aparat electric.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativblindajblindaje
genitiv-dativblindajuluiblindajelor
vocativblindajuleblindajelor
articulatblindajulblindajele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică