blidar
/bli'dar/Etimologie
Din blid + sufixul -ar.
Definiții
- meșteșugar care face blide.
- lingău, linge-blide, linge-talere.
- raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | blidar | blidari |
| genitiv-dativ | blidarului | blidarilor |
| vocativ | blidarule | blidarilor |
| articulat | blidarul | blidarii |