bleotocări
/ble̯o.to.kəˈri/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.intranz.) (reg.) a se bălăci.
- (v.intranz.) a flecări.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bleotocărea | bleotocăreau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică