blasfemator
/blas.fe.ma'tor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Definiții
- (livr.) persoană care defăimează (cele sfinte).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | blasfemator | blasfematori |
| genitiv-dativ | blasfematorului | blasfematorilor |
| vocativ | blasfematorule | blasfematorilor |
| articulat | blasfematorul | blasfematorii |
blasfemator
/blas.fe.ma'tor/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din franceză blasphématoire.
Definiții
- (livr.) care defăimează (cele sfinte).