blanșare
/blan'ʃa.re/Etimologie
Din franceză blanchir.
Definiții
- operație de sterilizare, prin opărire, a alimentelor, folosită în industria conservelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | blanșare | blanșări |
| genitiv-dativ | blanșării | blanșărilor |
| vocativ | blanșare | blanșărilor |
| articulat | blanșarea | blanșările |