← înapoi la căutare

blama

/bla'ma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză blâmer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a condamna în mod public.
  2. a vorbi de rău, a defăima.

Declinare

CazSingularPlural
verbblamablamau

Sinonime: 1: dezaproba, 2: calomnia

Antonime: lăuda

blam

/blam/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză blâme.

Definiții

  1. dezaprobare, condamnare publică a unei atitudini; exprimare a unei astfel de dezaprobări.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativblamblamuri
genitiv-dativblamuluiblamurilor
vocativblamuleblamurilor
articulatblamulblamurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică