bizota
/bi.zo'ta/Etimologie
Din franceză biseauter.
Definiții
- (v.tranz.) a șlefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre prețioase etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bizota | bizotau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică