bizantinism
/bi.zan.ti'nism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză byzantinisme.
Definiții
- mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bizantinism | bizantinisme |
| genitiv-dativ | bizantinismului | bizantinismelor |
| vocativ | bizantinismule | bizantinismelor |
| articulat | bizantinismul | bizantinismele |
bizantinismul
/bi.zan.tiˈnis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din bizantinism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bizantinism.