← înapoi la căutare

bivuacul

/bi.vuˈa.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bivuac.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bivuac.

bivuac

/bi.vuˈak/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză bivouac.

Definiții

  1. staționare temporară a trupelor în afara localităților sau a taberelor; porțiunea de teren pe care se face această staționare.
  2. raradăpost al alpiniștilor sau al turiștilor (mai ales în timpul nopții).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbivuacbivuacuri
genitiv-dativbivuaculuibivuacurilor
vocativbivuaculebivuacurilor
articulatbivuaculbivuacurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică