← înapoi la căutare

bivoliță

/'bi.vo.li.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bulgară биволиц (bivolica).

Definiții

  1. femela bivolului.
  2. epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbivolițăbivolițe
genitiv-dativbivolițeibivolițelor
vocativbivolițăbivolițelor
articulatbivolițabivolițele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică