bisectoare
/bi.sek'to̯a.re/Etimologie
Din franceză bissecteur.
Definiții
- dreaptă care împarte un unghi în două părți egale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bisectoare | bisectoare |
| genitiv-dativ | bisectoarei | bisectoarelor |
| vocativ | bisectoareo | bisectoarelor |
| articulat | bisectoarea | bisectoarele |