birnică
/'bir.ni.kə/Etimologie
Din birnic.
Definiții
- (înv.) persoană care era supusă la bir; (p.gener.) contribuabiăl.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | birnică | birnice |
| genitiv-dativ | birnicei | birnicelor |
| vocativ | birnico | birnicelor |
| articulat | birnica | birnicele |