← înapoi la căutare

birlicul

/birˈli.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din birlic.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru birlic.

birlic

/birˈlik/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din turcă birlik („unitate”), de la bir („unu”) (Roesler 589; Șeineanu, II, 52). La sensul 2 a putut avea loc o confuzie cu turcă bilik („antebraț”) (DAR).

Definiții

  1. as.
  2. spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbirlicbirlici
genitiv-dativbirliculuibirlicilor
vocativbirliculebirlicilor
articulatbirliculbirlicii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică