← înapoi la căutare

binoclul

/biˈno.klul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din binoclu.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru binoclu.

binoclu

/bi'no.klu/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză binocle.

Definiții

  1. instrument optic alcătuit din două mici lunete terestre, folosit pentru a vedea obiectele situate la (mare) distanță.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbinoclubinocluri
genitiv-dativbinocluluibinoclurilor
vocativbinoclulebinoclurilor
articulatbinoclulbinoclurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică