← înapoi la căutare

binișul

/biˈni.ʃul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din biniș.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru biniș.

biniș

/biˈniʃ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din turcă biniş („cavalcadă”) (Șeineanu, II, 52; Lokotsch 308); confer bulgară binišŭ. Cuvânt importat în secolul XVIII, azi învechit.

Definiții

  1. haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi și despicate, strânsă pe bust și largă în poale, căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbinișbinișuri
genitiv-dativbinișuluibinișurilor
vocativbinișulebinișurilor
articulatbinișulbinișurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică