← înapoi la căutare

binefăcătorul

/bi.ne.fə.kəˈto.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din binefăcător.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru binefăcător.

binefăcător

/bi.ne.fə.kə'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. persoană care face bine altora.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbinefăcătorbinefăcători
genitiv-dativbinefăcătoruluibinefăcătorilor
vocativbinefăcătorulebinefăcătorilor
articulatbinefăcătorulbinefăcătorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică