bilateralism
/bi.la.te.ra'lism/Etimologie
Din bilateral + sufixul -ism.
Definiții
- metodă de politică comercială internațională, care constă în acordul dintre două țări în privința bunurilor și serviciilor pe care le schimbă între ele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bilateralism | — |
| genitiv-dativ | bilateralismului | — |
| vocativ | bilateralismule | — |
| articulat | bilateralismul | — |