bidiviul
/bi.diˈvi.ul/Etimologie
Din bidiviu.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bidiviu.
Din bidiviu.
Din turcă bedevi, de la bedu („deșert”) (Șeineanu, II, 50) care este aceeași rădăcină a lui beduin. Odinioară se întrebuința și cu funcție adjectivală: un cal bidiviu.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bidiviu | bidivii |
| genitiv-dativ | bidiviului | bidiviilor |
| vocativ | bidiviule | bidiviilor |
| articulat | bidiviul | bidiviii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică