← înapoi la căutare

bibicul

/biˈbi.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bibic.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bibic.

bibic

/'bi.bik/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din maghiară bíbic.

Definiții

  1. (ornit.) nagâț.
  2. (fam.) termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbibicbibici
genitiv-dativbibiculuibibicilor
vocativbibiculebibicilor
articulatbibiculbibicii

Sinonime: (ornit.) nagâț, bibiloi, iubit

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică