beriliul
/beˈri.ljul/Etimologie
Din beriliu.
Definiții
- forma de singular articulat pentru beriliu.
beriliu
/be'ri.lju/Etimologie
Din franceză béryllium.
Definiții
- (chim.) element chimic, metal alb, ductil și maleabil, foarte dur, întrebuințat la aliaje și ca dezoxidant, cu numărul atomic 4 și simbolul Be.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | beriliu | — |
| genitiv-dativ | beriliului | — |
| vocativ | beriliule | — |
| articulat | beriliul | — |
Sinonime: 2: (chim.) gluciniu
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică