benedictin
/be.ne.dik'tin/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din franceză bénédictin.
Definiții
- călugăr din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | benedictin | benedictini |
| genitiv-dativ | benedictinului | benedictinilor |
| vocativ | benedictinule | benedictinilor |
| articulat | benedictinul | benedictinii |
benedictin
/be.ne.dik'tin/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- care aparține benedictinilor, privitor la benedictini.
- (fig.) laborios, harnic, muncitor.