belotă
/be'lo.tə/Etimologie
Din franceză belote.
Definiții
- numele dat unui joc de cărți care se joacă pe puncte, cu 32 de cărți, între doi, trei sau patru jucători.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | belotă | — |
| genitiv-dativ | belotei | — |
| vocativ | belotă | — |
| articulat | belota | — |