beligeranță
/be.li.ʤe'ran.ʦə/Etimologie
Din franceză belligérance.
Definiții
- situația în care se află un beligerant; stare de război.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | beligeranță | — |
| genitiv-dativ | beligeranței | — |
| vocativ | beligeranță | — |
| articulat | beligeranța | — |