belfer
/ˈbel.fer/Etimologie
Din idiș בעלפֿער (belfer) (= germană Beihelfer).
Definiții
- (reg., fam. sau depr.) învățător; profesor.
- om care se lăfăiește în lux și bogăție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | belfer | belferi |
| genitiv-dativ | belferului | belferilor |
| vocativ | belferule | belferilor |
| articulat | belferul | belferii |