bedreag
/beˈdre̯ag/Etimologie
Origine necunoscută. După Cihac, din slavă *bedro („femur”); însă derivarea nu este clară. DAR îl leagă de maghiară bederegni („a rostogoli”), „a face să se rostogolească”; iar Scriban se gândește la germană Brett(er)dach („colibă”).
Definiții
- (reg.) butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bedreag | bedreaguri |
| genitiv-dativ | bedreagului | bedreagurilor |
| vocativ | bedreagule | bedreagurilor |
| articulat | bedreagul | bedreagurile |